Thales din Milet

Când era întrebat de ce nu are copii, el răspundea: “Pentru că iubesc copiii”.

Se povesteşte că, atunci când mama sa îl silea să se însoare, el îi răspundea că încă nu este timpul, iar când nu mai era în floarea tinereţii, la insistenţele mamei sale, el răspundea că a trecut timpul.

Ieşind odată din casă însoţit de o bătrână ca să observe stelele, căzu într-o groapă şi strigătele sale de ajutor făcură pe bătrână să-i spună: “Cum vrei să ştii ce-i în cer, Thales dacă nu eşti în stare să vezi ce-i la picioarele tale?”

Un bărbat adulter, care-l întrebă dacă ar putea să jure că n-a comis adulterul, el îi răspunse: “Jurământul strâmb nu-i mai rău decât adulterul.”

Fiind întrebat ce-i greu, răspunse: “A te cunoaşte pe sine.” Ce e uşor? “A da sfat altuia.” Care-i lucrul cel mai plăcut? “Reuşita.” Cum am putea trăi o viaţă mai bună şi mai dreaptă? “Ferindu-ne de a face ceea ce dojenim la alţii.” El ne spune să ne amintim de prieteni, fie prezenţi, fie absenţi. Să nu ne fălim cu înfăţişarea noastră, ci să ne silim să avem o purtare frumoasă. “Fereşte-te de bogăţia dobândită pe căi necinstite – spune el – şi caută să nu fii acuzat de necredinţă faţă de cei care ţi-au fost camarazi credincioşi.”

Grija pe care o ai de părinţii tăi, tot aceiaşi s-o aştepţi şi de la copiii tăi.